Ziua I
14 aprilie 2022
Timp de 2 zile, cei peste 100 de participanți la conferința internațională „Ape pentru comunități durabile” au urmărit prezentările a peste 35 de vorbitori și au intrat în dialog cu aceștia, căutând soluții de armonizare a apelor cu comunitatea sau semnalând situații în care profesioniștii pot oferi rezolvări care să satisfacă atât traficul, construcțiile, turismul, diferite alte industrii, cât și peisajul, aerul curat, omul și natura.
Au participat specialiști (arhitecți, urbaniști, peisagiști, ingineri, organizații profesionale, specialiști în managementul apei), reprezentanți ai societății civile și factori de decizie în domeniu.
Mesajul general desprins din toate luările de cuvânt a fost acela de necesitate de colaborare între diferitele instituții publice cu atribuții în acest domeniu cu societatea civilă și profesioniștii mediului construit (arhitecți, ingineri, urbaniști, peisagiști, sociologi etc.), în scopul găsirii de idei și proiecte de amenajare care să lucreze împreună cu natura, nu împotriva ei. Mai mult, arhitectura și urbanismul, ca profesiuni ale mediului construit, lucrează pentru viitor, când este posibil ca resursele să fie și mai amenințate decât astăzi.
Astfel de idei se materializează prin permanent dialog între autorități și cetățeni, prin utilizarea de „soluții bazate pe natură”, prin încurajarea dezvoltării cu impact redus, prin apelarea la concursuri de soluții de arhitectură organizate de autorități (pentru a avea acces la soluții de calitate, jurizate de experți de calitate) și, în final, prin asumarea curajului de a renunța la un proiect ieftin, care este păgubos pentru comunitate pe termen lung, în favoarea unui proiect care asigură o dezvoltare durabilă a comunității. Devine necesară o schimbare de optică și întoarcerea atenției către „sursă”, către cauzele problemelor, nu să ne concentrăm doar asupra atenuării efectelor. O dată ce daunele au fost făcute, gama și calitatea soluțiilor avute la îndemână scade vertiginos, cu cât ne depărtăm de rădăcinile problemelor.
Din dezbateri s-a desprins concluzia că managementul apei în siturile urbane are patru obiective comune:
- limitarea riscului de inundații;
- limitarea riscului de poluare;
- integrarea managementul apelor pluviale în dezvoltarea teritoriului;
- protejarea mediului natural.
Platforma Apele Unite ale României își propune facilitarea acestor schimburi în vederea democratizării accesului la apă. Dacă doriți să fiți parte a acestei rețele, vă rugăm să completați chestionarul de la link: https://forms.gle/svw4DrqVcPjEyUgQ9
Iată mai jos, sumarizate, intervențiile vorbitorilor și link către înregistrările video și materialele prezentate de aceștia.
Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României, gazda evenimentului, salută organizarea conferinței în clădirea care are o deschidere atât de generoasă înspre râul Dâmbovița.
László Borbély, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, unul dintre coorganizatorii conferinței, subliniază câteva ingrediente esențiale: colaborarea, apelul la înțelepciunea naturii și relevanța patrimoniului hidrografic pentru dezvoltarea durabilă. În condițiile în care Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are în atribuții nu doar realizarea unei rețele interinstituționale pentru implementarea Agendei 2030, ci și stabilirea unui parteneriat cu societatea pentru promovarea principiilor dezvoltării durabile, dl Borbély menționează înființarea Consiliului Consultativ pentru Agenda 2030 („înțelepții neamului”, personalități cu expertiză în multiple domenii circumscrise dezvoltării durabile), dar și importanța unor piloni esențiali: administrația locală și structurile de profesioniști, cum ar fi Ordinul Arhitecților din România. Solicită accelerarea stabilirii unor priorități, identificarea unor proiecte care să fie urmărite cu prioritate și sprijinite, precum și deschiderea spațiilor publice către cetățeni și către copii.
Daniel George Surdu, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației confirmă deschiderea instituției pe care o reprezintă pentru inițiativele de genul acestei conferințe.
Alexandra Bocșe, Consilier de Stat al Președintelui României la Departamentul Climă și Sustenabilitate subliniază importanța educației pentru mediu și a consecvenței în a aplica soluții bazate pe natură, în contextul legăturii dintre schimbări climatice și managementul apei.
Ne propune să acceptăm ideea că „râul respiră”. De aceea, este nevoie de un management integrat al apelor, în care instituția Apele Române are nevoie de sprijinul altor instituții, pentru a face față schimbărilor climatice. Introducerea soluțiilor bazate pe natură se poate face prin dialog cu cetățenii, cu expertiza specialiștilor, cu accesarea de programe (de ex. PNRR) și, în general, cu flexibilitate în gestionarea riscurilor și a soluțiilor.
Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, prezintă unul dintre cele mai importante proiecte de valorificare a apelor, „Promenada verde” (primul spațiu de agrement care va traversa Sectorul 1 de la nord la sud) și principalele trei provocări ale acestuia: (1) cadastrarea; (2) studiul de fezabilitate; (3) PUZ.
Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2, Pornind de la constatarea că promenada verde din sectorul 1 se continuă în sectorul 2, primarul acestuia din urmă subliniază nevoia de colaborare cu alte sectoare, cu Primăria Municipiului București, cu Apele Române, cu Ministerul Mediului, cu Ordinul Arhitecților și cu alte instituții. De asemenea, scoate în evidență provocările curățirii malurilor corpurilor de apă, mai ales după perioade îndelungate în care acestea nu au fost îngrijite. În vederea lansării unui concurs internațional de soluții pentru amenajarea râului Colentina, a fost deja finalizată ridicarea topografică pentru cursul râului pe teritoriul Sectorului 2 (115 ha de teren și 215 ha de luciu de apă).
Paul Moldovan, city managerul Sectorului 6, prezintă proiectul de amenajare a Lacului Morii, ce urmează a fi derulat pe baza unui concurs internațional de soluții realizat în parteneriat cu OAR București.
Alexandru Găvozdea, Președintele OAR, îndeamnă autoritățile și alte instituții publice să colaboreze cu arhitecții în pregătirea proiectelor de urbanism, chiar dacă această relație nu este intermediată de OAR sau alte organisme profesionale. Felicită Primăria Cluj care face de mai mult timp concursuri de soluții, cu rezultate pozitive evidente. În cazul în care arhitecții, urbaniștii, peisagiștii nu sunt implicați din primele faze ale proiectului, există riscul ca acesta să se dezvolte cu erori care, odată „integrate” în peisajul urban, să rămână vizibile pentru comunitate, iar repararea să se dovedească dificilă, îndelungată și costisitoare.
Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, face o pledoarie pentru implicarea specialiștilor în definirea și definitivarea proiectelor, ceea ce, pe lângă asigurarea calității proiectării, permite ținerea sub control a costurilor (financiare sau de alte resurse). Arhitectura lucrează pentru lumea de peste 20-50 de ani, când resursele vor fi în pericol. Una dintre acestea este chiar resursa umană calificată, iar pregătirea acesteia pentru viitor este critică (de ex, lipsa de interes a tinerilor pentru studiile de hidrotehnică va face ca, peste ani, întreținerea digurilor să devină problematică).
Emil Ivănescu, Președintele OAR București, unul dintre principalii organizatori ai conferinței, felicită autoritățile care apelează la concursuri de soluții și declară că succesul proiectelor de urbanism se sprijină pe doi piloni: concursul de soluții și dialogul cu cetățenii. De asemenea, face un apel la un „București coerent”.
Anca Ginavar, director în cadrul MDLPA, prezintă cadrul legislativ care permite colaborarea între administrația publică, arhitecți și specialiști în managementul apei, subliniind faptul că lumea înțelege deja că relația cu apa se schimbă. Ca exemplu de implicare și complexitate a coordonării unor proiecte de urbanism de anvergură, Anca Ginavar a prezentat un proiect derulat în Franța, prin care s-au „dez-betonat” malurile râurilor Lyon și Rhon; au colaborat administrația, cu mediul universitar și arhitecți (rolul universității fiind de a monitoriza proiectul, în numele administrației). Proiectul a fost asumat de toate UAT de pe zona de interes a cursurilor de apă și a fost implementat, așa cum a fost gândit, timp de cca 20 de ani, după parcurgerea unei consolidări administrative („unitate metropolitană”).
Concluzia acestui exemplu este că succesul este determinat de consecvența decidenților (indiferent de schimbările de orientare politică) și colaborarea între unități administrative diferite.
Teodor Frolu, reprezentant Apele Unite ale României, prezintă „Experimentul Dâmbovița” și proiectul Apele Unite ale României și echipa sa: Klaus Birthler, Marius Moga, Ovidiu Daneș, Dan Rădulescu.
Marius Moga, Someș Delivery, Ovidiu Daneș, Fundația DALA și Dan Rădulescu, expert internațional, inginer hidrotehnist, prezintă detaliile proiectului Apele Unite ale României și expertiza pe care activitatea acestuia o poate oferi celor ce activează în domeniul managementului apelor.
Moderatorul Daniela Calciu (arhitect, MNAR și OAR) anunță cele două teme ale zilei:
- Amenajarea Dâmboviței și a salbei de lacuri a capitalei;
- Proiecte care pun în valoare apele în Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Târgoviște și pe Dunăre
Teodor Frolu – reprezentant al proiectului Dâmbovița smart river (inițiat în 2015), prezintă un scurt istoric al acestuia și lansează ideea pregătirii unui concurs de soluții care să permită unei echipe interdisciplinare (arhitecți, ingineri, urbaniști, peisagiști, etc.) să creioneze un proiect unitar, cuprinzător și vizionar, pentru parcursul Dâmboviței pe tot teritoriul capitalei, prin care râul să devină dintr-o diametrală de trafic (conceptul anilor 1980) într-o diametrală verde, cu fața spre oraș.
Emil Ivănescu, președinte OAR București, subliniază nevoia de a avea un proiect coerent, o Dâmboviță coerentă într-un oraș coerent, proiect generat în urma scoaterii la concurs a temei, pentru că licitația cu prețul cel mai mic ar fi o soluție nepotrivită amenajărilor urbanistice. Este momentul să avem, în București, spații publice contemporane, care să faciliteze o calitate a vieții adaptată timpului nostru.
Alina Bratu, Arhitect Șef Sector 2 – prezintă concursul internațional de soluții salba de lacuri din Sectorul 2, ridicând în discuție tema colaborării între instituții în vederea demarării proiectelor care depășesc granițele administrative și de competențe.
Șerban Patrulius, câștigătorul proiectului de amenajare a cheiului Dâmboviței în zona Sectorului 3 – pledează pentru mai multe conexiuni pietonale în oraș, poduri și grădini. Enumeră câteva dintre proiectele care propun intervenții în apropierea Dâmboviței, propuse de diferite entități și care trebuie cumva armonizate și coordonate: reabilitarea casetei tehnice a râului; un proiect de subtrecere pietonal pe sub râu; PIDU; un proiect de upgrade pentru stăvilare; un proiect de management la riscului (finanțat din PNRR).
Andrei Fenyo, vicepreședinte OAR – subliniază importanța însoțirii construcției unui „obiect” de o poveste, pentru a îi crește șansele de a fi acceptat de comunitate. În acest sens, exemplifică cu diferența de „ton al conversației” în pregătirea unei construcții în Italia față de Danemarca. Întărește opiniile antevorbitorilor privind colaborarea dintre instituții și avertizează împotriva înlocuirii colaborării cu reglementarea excesivă.
Diana Culescu, președintele Asociației Peisagiștilor din România (AsoP) – atrage atenția asupra faptului că dificultățile de colaborare interinstituționale nu sunt specifice României, ci reprezintă un aspect cu care profesiile mediului construit trebuie să se obișnuiască (cu mențiunea că între acestea ar trebui incluse aceea de arborist și de antropolog). Aduce în discuție chestiunea nomenclatorului de specialitate pentru profesia de peisagist (care încă este tânără în România), de ex. diferența între un „spațiu verde” (denumire generică) și „suprafețe permeabile” (noțiune încă ne-vehiculată în vocabularul românesc) și menționează faptul că este în consultare Codul Amenajării Teritoriului, Construcțiilor și Urbanismului. Subliniază faptul că amenajarea Dâmboviței se poate constitui într-un „grand projet de ville”, care să includă și alte spații aflate în apropierea acesteia, chiar dacă nu în imediata vecinătate (de ex Parcul Operei sau Parcul Izvor).
Tamina Lolev, Nodmakerspace, prezintă prima ediție a proiectului Street Delivery pe malul Dâmboviței, derulată în septembrie 2021.
TÂRGU MUREȘ – Angela Kovacs, președinte OAR Mureș – Râul Mureș și cărările turistice
CLUJ-NAPOCA – Marius Moga, Someș Delivery
DUNĂRE – Mihaela Hărmănescu, Angelica Stan – Dunărea, patrimoniu pentru comunitate; proiectele Interreg DANUrB, DANUrB+, Erasmus KA203-DANUBIAN SMCs
TÂRGOVIȘTE – Emil Stănescu, președinte OAR Muntenia Vest – Iazul Morilor, reamenajare și reintroducere în circuitul urban
