20 noiembrie 2025

La Miercurea Ciuc a avut loc, luni, 17 noiembrie 2025, o serie de evenimente de analiză și identificare de soluții dedicate gestionării durabile a resurselor de apă din Munții Carpați, supranumiți „turnul de apă” al României. Discuțiile au relevat un adevăr dramatic: munții își pierd treptat rolul tradițional de „rezervor de apă”, cu consecințe directe asupra comunităților și ecosistemelor, apa devenind o temă vitală, urgentă, care ne privește pe toți. O soluție ar putea veni dintr-o direcție neașteptată: să învățăm din cultura castorilor, care reușesc să mențină apa într-un teritoriu, permițându-i infiltrarea în pânza freatică.

Experții europeni și naționali au subliniat nevoia urgentă de acțiune fermă pentru reziliența apei, în contextul schimbărilor climatice.

”Este esențial ca regiunile și autoritățile locale să fie implicate în deciziile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice”, a afirmat dna Tüttő Kata, președinta Comitetului Regiunilor (CoR), prezentă la Miercurea Ciuc.

„Apa este o resursă limitată, al cărei consum până în 2030 poate depăși cu 40% resursele disponibile. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Creșterea temperaturilor ne aduce două mari provocări: seceta și fenomene extreme. În România peste 150.000 de oameni sunt afectați anual de inundații. La nivel european, diverse instrumente sunt folosite pentru protejarea apei, precum Strategia de reziliență a apei coordonată de vice-președinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu”, a completat dna Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

“Avem nevoie să punem apa pe agenda fiecăruia, individual și instituțional”, a subliniat dl Borboly Csaba, Ambasador CoR și al Pactului climatic european.

Evenimentele, derulate în contextul Săptămânii europene a Regiunilor (amplu program gestionat de Comitetul European al Regiunilor – CoR), și organizate de REPER21 (coordonator național al Pactului climatic european), Consiliul Județean Harghita și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, au reunit, pe lângă lideri politici europeni, autorități centrale, ambasadori ai Pactului climatic european (Matei Lostun, Cristina Baltoi, Szilvia Bencze), cercetători și experți, precum și cetățeni și reprezentanți ai societății civile, preocupați de aspectele legate de managementul apei și nevoia de coordonare cu acțiunile comunităților din care fac parte.

Aceștia au participat la o prezentare a tematicii, o masă rotundă, un atelier participativ și o vizită pe teren. În timpul acestora, au fost prezentate dovezi științifice ale crizei apei (scăderea acviferelor Oltului cu 32 de cm în ultimii 25 de ani din cauza regularizărilor; pierderea a cca 3 – 3,3 milioane de hectare de molizi; o scădere a nivelurilor medii de zăpadă de la Bâlea Lac de la 3 – 4 m la 0,8 m de la un an la altul), precum și impactul resimțit deja sau estimat a se manifesta în viitor. Modificările sau chiar pierderile de biodiversitate și culturi, reducerea stratului de zăpadă și aspectele de retenție a apei au transformat deja managementul apei dintr-o problemă îndeobște de coastă, într-una a zonelor montane.

Cea mai efervescentă componentă a zilei a fost dezbaterea dedicată identificării de soluții creative de combatere a efectelor climatice asupra resurselor de apă. Efectele directe asupra viitorului rezilienței apei sunt, de altfel, în vizorul tinerilor, care sunt conștienți că vor simți cel mai puternic penuria de apă. Astfel, în timpul atelierului participativ și a vizitei pe teren s-a evidențiat necesitatea unei abordări integrate, bazate pe știință și pe colaborare la nivelul comunităților și al organismelor naționale și europene.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple de succes a fost cel prezentat de Szilvia Bencze, ambasadoare a Pactului climatic european, constând în implicarea comunităților din zona Ciuc în co-gestionarea teritoriilor cu castorii pentru retenția apei! Acești ingineri ai naturii, care în zona Ciuc numără cca. 150-200 de familii, pot contribui la găsirea de soluții bazate pe natură care necesită costuri reduse și intervenții minim invazive, însă au nevoie de un cadru legislativ adecvat. Se pot revaloriza astfel vechi practici tradiționale de gestiune a apei, iar localnicii pot fi motivați să-și construiască în gospodării mici intervenții de retenție a apei, inspirate din munca castorilor.

În imaginea care însoțește acest comunicat este un exemplu de baraj construit de castori.

O altă concluzie a atelierului participativ este necesitatea regândirii guvernanței apei și climei, atât la nivel local, prin dialog și “înfrățiri climatice/de apă” care să permită comunităților să învețe unele de la altele, cât și la nivel regional, prin crearea de alianțe multi-actor ce pot propaga experiențe de la nivel local la nivel național, cum este Alianța de apă din bazinul Ciuc.

Comisiile de apă pot fi, de asemenea, instrumente inovatoare de gestiune comună a apei în teritoriu pentru a media conflicte potențiale, transparentiza consumul, decide în mod participativ alocarea consumurilor între cetățeni, industrie și agricultură și responsabiliza actorii locali pentru acțiunile lor.

Suita de evenimente face parte din angajamentul cetățenesc propus de Pactul Climatic European – un cadru de conștientizare și acțiune climatică pentru cetățenii europeni, în perspectiva transformării Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:

• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Mai multe despre Pactul Climatic European: https://climate-pact.europa.eu/index_en

Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Directoratul General pentru Climă al Comisiei Europene și coordonat în România de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.

Detalii suplimentare: ro@euclimatepact.eu