GLOSAR

Bine ați venit în glosarul dedicat apelor, o resursă informativă cu termeni esențiali din domeniul hidrologiei și managementului apei.

Glosarul oferă o perspectivă obiectivă, facilitând accesul publicului larg la terminologia specifică și promovând conștientizarea asupra importanței protejării și gestionării responsabile a resurselor de apă.

Glosarul își propune să furnizeze un cadru clar de înțelegere a diverselor aspecte legate de resursa vitală a apei. Astfel, termeni precum “Bazin hidrografic”, “Epurare”, “Hidrogeologie” și “Zonă inundabilă” devin instrumente de bază pentru înțelegerea complexității ecologice și a interacțiunilor umane cu mediul acvatic.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera A:

Strat permeabil ale cărui goluri sunt umplute cu apă provenită de la suprafața pământului, prin infiltrații, și care, în condiții favorabile, se utilizează ca sursă de apă potabilă sau industrială. “pânză freatică”

Cele 11 Administrații Bazinale de Apă sunt instituții publice de interes național, care au în atribuții cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă din districtele de bazin în care activează.

Cele 11 ABA administrează următoarele bazine hidrografice:

  1. Argeș - Vedea
  2. Banat
  3. Buzău Ialomița
  4. Crișuri
  5. Dobrogea - Litoral
  6. Jiu - Craiova
  7. Mureș
  8. Olt
  9. Prut - Bârlad
  10. Siret
  11. Someş - Tisa

Apă curgătoare secundară, considerată în raport cu apa curgătoare mai mare în care se varsă.

porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;

 

Resursă: Legea Apelor, Anexa Nr. 1, pct. 6. DR

Suprafaţa de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigura curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor. Ape costiere: apele de suprafa ţă situate în interioru

Deplasarea (uneori foarte rapidă) a terenului în pantă, în special după ploi îndelungate.

Depozit de bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare.

„În amonte” înseamnă mai aproape de izvor, de sursa de apă (în opoziție cu “în aval”).

Proces sau fenomen care este determinat direct sau indirect de acțiunea omului;

Apa rezultată din activități casnice, evacuată, de regulă, în canalizare.

Apă care conține săruri peste limita admisă.

Primul strat de apă, care se găsește la adâncimi mici și care influențează formarea și proprietățile solului. Vezi și “acvifer”

Apă potabilă care nu conține dioxid de carbon și conține săruri sub 500 mg/litru.

Vezi “ape meteorice”.

Apă rezultată din procesele reziduale și activitățile menajere, care conține diferite elemente sau substanțe chimice nocive, microorganisme patogene (virusuri, bacterii).

Apele de suprafaţă situate în interiorul unei linii ale căror puncte sunt situate în totalitate la o distanţă de o (una) milă marină pe partea dinspre mare.

Ape provenind din precipitații - fenomenele de transfer al apei în stare lichidă sau solidă din atmosferă la sol, precum ploaie, zăpadă, grindină, rouă și îngheț.

“ape pluviale”

Ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care îi alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate.

Sistem de construcții și instalații de transportare a apei de la locul de captare până la cel de consum.

Zonă terestră, acvatică și/sau subterană, cu perimetru legal stabilit și având un regim special de ocrotire și conservare, în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită.

Poziția topografică a unui punct aflat în josul cursului de apă față de un punct de referință. „În aval” înseamnă mai aproape de vărsare (în opoziție cu “în amonte”).

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera B:

Construcție hidrotehnică, așezată transversal în albia unui curs de apă, pentru ridicarea nivelului apei în amonte și crearea unui lac de acumulare.

Piesă din oțel, lemn sau beton, așezată în poziție vizibilă pentru a indica zone periculoase pentru navigație.

Ambarcație (de mare tonaj) cu fundul plat, fără propulsie proprie, împinsă de altă navă.

Regiune din care un râu, un fluviu, un lac sau o mare își colectează apele.

Porțiune lărgită din valea unui râu la ieșirea lui din chei, formată prin eroziune laterală.

Porțiune de canal sau de râu cuprinsă între două repere importante (poduri, ecluze sau baraje).

Document în care sunt înscrise rezultatele analizei tehnice a cauzelor și consecințelor negative cumulate, anterioare, prezente și anticipate ale unei activități.

(sau: buget hidric) necesarul de apă înmagazinat de un areal.

Existența, la nivelul globului terestru, a unei multitudini de ecosisteme cu caractere distincte. 

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera C:

Inventarierea, clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor referitoare la reţeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum şi la prelevările şi restituţiile de apă.

Albie artificială care servește la navigație, irigații sau la construcții hidrotehnice; sau curs de apă îndiguit și drenat, cu scopul de a-l face navigabil, de a preveni inundațiile; sau cale de circulație pe apă în orașele așezate pe fluvii.

(numit și turn de apă) Construcție hidrotehnică destinată acumulării apei, dar și reglării presiunii și consumului ei în rețeaua unui apeduct.

Cutie de dimensiuni mari, fără un perete lateral, folosită la lucrări de reparații ale navelor sub linia de plutire sau când nu pot fi ridicate pe doc sau pe cală.

(plural cheuri, variantă chei, plural cheiuri) Amenajare în lungul malului care facilitează acostarea navelor și descărcarea mărfurilor.

Proces complex de circulație a apei în învelișul geografic și care cuprinde: evaporația, transportul vaporilor de apă, condensarea, căderea precipitațiilor, infiltrarea apei în sol, scurgerea subterană și de suprafață.

Regimul multianual al proceselor meteorologice, caracteristic pentru o regiune dată, determinată de poziția pe glob, poziția geografică, altitudinea și configurația reliefului regiunii. (vezi și schimbări climatice, vreme).

Fenomen de depunere a materialului transportat de apele curgătoare, având ca rezultat ridicarea treptată a fundului unui bazin, a unei porțiuni dintr-o albie etc.

Pantă cu cădere inversă căderii generale a unei suprafețe oarecare sau pantei talvegului unui râu.

Partea superioară a unui dig, baraj, dig lateral la canalele în rambleu, cu lățimea minimă de 0,50 m și lungimea egală cu cea a lucrării respective.

Element geografic ce conține apă, natural sau artificial, de suprafață sau subteran, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă (râu sau canal) sau sector de curs de apă, ape tranzitorii, sector/secţiune din apele costiere sau apa subterană dintr-un acvifer.

Linia de separație între două bazine hidrografice, sau linia de separare a scurgerilor precipitațiilor atmosferice pe două pante orientate în direcții opuse. Cumpăna apelor urmărește creasta muntoasă care desparte două bazine de scurgere.

Sector al apei curgătoare care se află mai aproape de locul de vărsare decât de izvor.

Sector al apei curgătoare care se află mai aproape de izvor decât de vărsare.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera D:

Parte a unui port situată de-a lungul unui chei sau mal, amenajată pentru acostarea navelor și manipularea mărfurilor.

Loc amenajat în port sau pe malul unei căi navigabile, unde navele mici sau ambarcațiunile pot acosta și staționa în vederea ambarcării și debarcării pasagerilor, trupelor etc.

Debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare.

A limpezi un lichid tulbure, în care se află particule solide în suspensie, scurgând lichidul limpezit după sedimentarea particulelor pe fundul vasului.

Vale îngustă cu pereții abrupți, caracteristică râurilor care străbat regiuni muntoase.

Formă de relief rezultată din depunerea de mâl și de nisip la vărsarea unei ape curgătoare într-un lac, în mare sau în ocean, pe un teren cu panta lină, în condițiile lipsei mareelor și a acțiunii curenților litorali.

Ansamblu de procese de separare a sărurilor din apa cu o salinitate nenulă. Este un proces necesar in zonele unde nu e disponibilă apă dulce.

Sisteme, metode și practici care utilizează sau imită procese naturale care au ca rezultat infiltrarea, evapotranspirația sau utilizarea apei pluviale pentru a proteja calitatea apei și habitatul acvatic asociat.

Dezvoltarea economică de ansamblu care asigură atât protecția mediului și a resurselor naturale, cât și echitatea socială, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități. “sustenabilitate”

Construcție din pământ, piatră sau beton, situată în general paralel cu malul unui curs de apă, al unui lac sau al mării, având drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului. Pentru apărarea acestor terenuri împotriva pătrunderii apei și pentru a împiedica alte efecte nedorite, pe lângă digul propriu zis, se mai pot realiza diferite alte lucrări, precum stăvilare, canale de desecare, stații de pompare etc. Sistemele care cuprind totalitatea acestor lucrări se numesc îndiguiri.

Reducerea concentrației poluanților din ape, fie în mod natural, fie prin acțiunea omului (bazine de decantare, stații de epurare etc.)

Operație de curățire a lacurilor de acumulare, utilizând o dragă refulantă.

- Ansamblu de drenuri executate în vederea desecării unui teren;

- Acțiune de curgere a apelor pe un anumit teren;

- Uscarea unui teren mlăștinos prin scurgerea excesului de apă din sol cu ajutorul unui dren.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera E:

Construcție care face legătura între două porțiuni cu nivele diferite ale unui curs de apă navigabil; uneori este realizată pentru a permite trecerea navelor dintr-o porțiune a traseului cu nivelul de apă mai ridicat în altă porțiune cu nivelul de apă mai scăzut și invers.

Model de economie bazat pe principii de respectare a mediului, nu numai de natură pur economică, care urmărește să îmbunătățească calitatea vieții și echitatea socială, reducând riscurile de mediu și reducerea consumului de resurselor naturale.

Practicarea turismului cu respectarea regulilor de protecție a mediului și cu grijă pentru impactul social (“turism sustenabil”).

Reținerea de către vaporii de apă a metanului, dioxidului de carbon, protoxidului de azot, a radiațiilor infraroșii reemise de solul încălzit de Soare.

(despre o regiune sau un bazin hidrografic) Lipsit de legături prin ape curgătoare cu marea sau cu oceanul.

Energie obținută din surse regenerabile, energia solară, eoliană, hidraulică, biomasă etc.

Acțiune constând în eliminarea factorilor nocivi din apele uzate.

Îndepărtarea din apă, prin procedee mecanice, chimice și biologice, în cadrul stațiilor de epurare, a materiilor organice și anorganice, dizolvate sau în suspensie, pentru a aduce apa la o calitate corespunzătoare.

Proces complex de roadere și de săpare a scoarței terestre prin acțiunea unor agenți externi.

Albie minoră a unui fluviu, lărgită și adâncită (adeseori în formă de pâlnie), în zona de vărsare a acestuia.

Creșterea masei organice a unei ape stagnante (lac, baltă etc.) sau cu scurgere lentă prin îmbogățirea naturală sau artificială cu substanțe nutritive (combinații ale fosforului, azotului etc.); uneori provoacă fenomenul de înflorire a apei, cu consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al acestor ape.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera F:

Legătură de nuiele sau de ramuri subțiri, legată din loc în loc cu sârmă, uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase și la alte lucrări făcute în terenurile desfundate; fascie.

Linie imaginară de la suprafața unei ape curgătoare, care unește punctele de viteză maximă ale apei.

Corp plutitor folosit la pontoane, la docurile plutitoare etc.

Folosințe/utilizări beneficiare înseamnă utilizări ale resurselor de apă, valori comunitare ale apei, necesare populației și mediului, și care necesită protecție. Acestea includ, dar nu se limitează la: utilizări casnice, agricole, industriale, recreative, navigație, culturale și alte utilizări beneficiare legitime. Detaliere:

o   Alimentarea cu apă a populației;

o   Recreere, contact direct și indirect, aspect sălbatic și pitoresc, estetică (peisaj natural și cultural);

o   Pescuit recreativ;

o   Valoare culturală și economică pentru turism;

o   Protecția peștilor și a ecosistemelor acvatice, a faunei sălbatice terestre;

o   Navigație (în scopuri recreative, precum și industriale, de turism, de transport);

o   Scăldat;

o   Producerea de energie electrică;

o   Alimentarea cu apă pentru agricultură (inclusiv irigații), industrie;

o   Valori culturale și spirituale

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera G:

Coș de nuiele sau plasă de sârmă umplut cu pietriș sau cu pământ, utilizat la construirea barajelor, consolidarea malurilor,  îndiguiri etc.

Corp plutitor ancorat de fundul apei și utilizat fie pentru legarea parâmelor navelor în porturile unde ancorarea prezintă riscuri, fie ca mijloc de semnalizare a unor obstacole sau pe timp de noapte sau ceață

Parte interioară a unui lac, mare sau ocean care pătrunde adânc în uscat.

Disciplină tehnică având ca obiect interinfluența dintre om și apele din natură. Ea se ocupă cu studiul ansamblului de lucrări, măsuri și activități necesare pentru:

  • satisfacerea necesităților de apă ale activităților umane;
  • prevenirea, combaterea și eliminarea efectelor acțiunilor dăunătoare ale apelor, inclusiv măsurile de alarmare, de intervenție și de refacere după producerea acestor efecte;
  • conservarea resurselor de apă pentru generațiile viitoare;
  • eliminarea influențelor defavorabile ale activităților umane asupra apelor;

menținerea funcțiunilor naturale ale apei.

Panta (înclinația) unui râu (exprimată în grade) / Variația între cotele a două puncte de-a lungul albiei râului, raportată la distanța între cele două puncte.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera H:

Eveniment amenințător sau probabilitatea de apariție a unui fenomen natural cu potențial distructiv (pagube materiale, daune aduse mediului înconjurător, victime umane).

Hărțile de hazard la inundații identifică zonele afectate de inundații cu diferite probabilități. Acestea oferă informații cu privire la adâncimea și viteza preconizate ale apei (a nu se confunda cu “hărți de risc la inundații”).

Componentă a hidrologiei, care studiază distribuția și mișcarea apelor subterane.

Știința care studiază distribuția, mișcarea, biologia și chimia maselor de apă ale planetei.

Mișcare ondulatorie a apei de pe suprafața mărilor, după încetarea unui vânt și care se deosebește de marea agitată prin faptul că valurile nu se sparg.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera I:

O rețea planificată strategic, alcătuită din zone naturale și seminaturale, precum și din alte elemente de mediu, care este concepută și gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice. Ea integrează spații verzi (sau acvatice, în cazul ecosistemelor de acest tip) și alte elemente fizice ale zonelor terestre (inclusiv de coastă) și ale celor marine. Pe uscat, infrastructurile verzi sunt prezente atât în mediul rural, cât și în cel urban.

Locul sau cavitatea naturală unde un curs de apă dispare sub pământ.

Fâșie îngustă de pământ care leagă două continente sau o peninsulă de un continent și care separă două mări sau două golfuri.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera L:

Șes de-a lungul unei ape curgătoare, caracterizat prin soluri aluvionare și prin vegetație specifică; regiune inundabilă a unei văi.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera M:

Tâmplar / constructor de nave din lemn.

Mișcare oscilatorie zilnică și alternativă (de înaintare sau de retragere de la țărm) a apelor mărilor și oceanelor, datorită atracției Lunii și a Soarelui.

Măsuri multifuncționale care urmăresc să protejeze și să gestioneze resursele de apă și să abordeze provocările legate de apă prin restaurarea sau menținerea ecosistemelor, precum și a trăsăturilor și caracteristicilor naturale ale corpurilor de apă folosind mijloace și procese naturale. Obiectivul lor principal este de a îmbunătăți și de a conserva capacitatea de reținere a apei a acviferelor, a solului și a ecosistemelor, în vederea îmbunătățirii stării acestora.

Cotituri ale cursului unei ape curgătoare. “Râu meandrat” = un râu sinuos, cu multe meandre.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera N:

Rețea europeană de zone naturale protejate creată în anul 1992 din necesitatea de a proteja natura și de a menține pe termen lung resursele naturale necesare dezvoltării socio-economice.

În 2022, în RO sunt înregistrate xxx situri Natura 2000, însumând xx% din suprafața țării

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera O:

Rețea europeană de zone naturale protejate creată în anul 1992 din necesitatea de a proteja natura și de a menține pe termen lung resursele naturale necesare dezvoltării socio-economice.

În 2022, în RO sunt înregistrate xxx situri Natura 2000, însumând xx% din suprafața țării

Insulă formată din aluviuni în albia unui curs de apă și acoperită, de regulă, cu stufăriș.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera P:

Suprafață de teren în care se urmărește menținerea peisajului natural existent și a utilizărilor actuale a terenurilor, cu posibilități de restrângere a acestor folosințe în viitor.

Totalitatea organismelor care trăiesc și plutesc în pătura superficială a apei; organismele vegetale formează fitoplanctonul, iar cele animale zooplanctonul.

Formațiune vegetală acvatică, compactă, în care predomină stuful, care plutește la suprafața apei (“insulă plutitoare”).

(sau precipitațiile acide) precipitațiile care au un pH mai mic decât 5,6, având deci un caracter acid pronunțat.

Teren inundabil în regim natural, recuperat prin lucrări de îndiguire și desecare. Polderul definește și acumulările nepermanente în albia majoră a unui curs de apă, cu scopul reducerii vârfului viiturii.

Contaminarea mediului înconjurător cu materiale care afectează sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).

Este cauzată de:

  • deversările de canalizare
  • deversările netratate a apelor reziduale municipale și industriale
  • Apele reziduale de pe terenurile agricole și de la facilitățile de creștere a animalelor (care conțin poluanți organici și neorganici)
  • administrarea necorespunzătoare a apelor
  • aruncarea deșeurilor pe maluri sau în râuri și murdărie

Formă de relief prin care apele de suprafață se scurg în subteran.

Un ponton este o construcție plutitoare metalică, din lemn sau compozit, cu fundul plat, puntea plană, cu secțiunea transversală dreptunghiulară. Este de regulă nepropulsat. Se utilizează ca platformă la încărcarea și descărcarea navelor care nu operează la cheu.

Ansamblul construcţiilor / instalaţiilor necesare preluării apei din sursa naturală şi introducerii debitului pe o derivaţie în scopul deservirii diverselor folosinţe.

Proeminență a uscatului care se extinde într-un corp de apă, de obicei o mare sau un ocean. Fiind o schimbare în linia costieră, o porțiune avansată în mare a uscatului, promontoriul este predispus la eroziune, din cauza valurilor.

Ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera R:

  • căptușeală de beton, de bolovani sau de pavele, executată pe fundul albiei unei ape, între picioarele unui pod etc, pentru a împiedica eroziunea sau spălarea pământului de către apă și adâncirea albiei;
  • canal prin care iese apa dintr-un baraj, construit pentru a regla debitul de apă necesar plutăritului;
  • cantitate de beton sau de piatră așezată la baza unui tunel.

Lucrare de terasamente executată deasupra terenului pentru construirea unui dig, baraj, căi de comunicație sau canal. Pentru trecerea peste diguri, canale etc. se utilizează rampe de acces, construite în rambleu.

Teritoriu în limitele căruia sunt ocrotite prin lege anumite elemente de mare interes științific sau cultural (floră, faună, formații geologice etc.); exemple: Delta Dunării, Parcul Național Retezat, Parcul Național Yellowstone.

Zonă ripariană = Suprafață de teren de-a lungul albiei râului sau a văii acestuia, unde vegetația și alte utilizări ale terenului au impact direct asupra cursului râului.

Posibilitatea de a întâmpina un pericol / Nivelul probabil al pierderilor (de vieți omenești sau pierderi materiale) ca urmare a apariției unui fenomen distrugător (natural sau generat de disfuncționalități ale echipamentelor). Riscul poate fi evaluat în avans și pot fi luate măsuri prealabile de diminuare

Risc legat de instabilitatea versanților, determinat de cursurile râurilor afectate de condiții de mediu sau meteorologice, cauzând posibile consecințe asupra siguranței populației, serviciilor și activităților pe un anumit teritoriu.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera S:

Construcție hidrotehnică executată în porțiunea de separație a două zone, cu nivel diferit, ale unui curs natural de apă, pentru a face posibilă trecerea peștilor din zona aval în zona amonte.

Efectele creșterii continue a temperaturilor medii ale atmosferei, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.

(1) Depozite formate prin depunerea sau precipitarea particulelor solide dintr-o suspensie într-un lichid.

(2) Materii solide (de origine minerală sau organică), transportate prin apă sau gheață de la locul de origine până la locul de depunere (în albia râului sau pe lunca inundabilă).

Abordare naturală pentru gestionarea drenajului în și în jurul proprietăților și a altor dezvoltări urbane. SDUD funcționează prin amplasamentul măsurilor de control în cascadă, secvențial, facilitând încetinirea și reținerea apei care se scurge dintr-un amplasament, permițând proceselor naturale să descompună poluanții.

Exemple:

  • acoperișuri verzi;
  • deconectarea zonelor impermeabile;
  • suprafețe/pavaje permeabile;
  • pajiști, șanțuri/fâșii de infiltrare și de filtrare - canale de drenaj de mică adâncime;
  • grădini pluviale/vegetale;
  • planter box – cutii cu plante;
  • bazine de detenție, retenție, iazuri construite și zone umede;

bazine de filtrare.

Definiție utilizată de UE: Soluții inspirate și susținute de natură, rentabile din punctul de vedere al costurilor, care oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc mai multă natură și procese naturale în orașe, peisaje terestre și marine, prin intervenții sistemice, eficiente din punct de vedere al resurselor, adaptate condițiilor locale.

Definiție alternativă: Sunt acțiuni de protejare, gestionare durabilă și restaurare a ecosistemelor naturale sau modificate, care abordează provocările societale în mod eficient și adaptativ, oferind simultan bunăstare umană, reziliența ecosistemelor și beneficii pentru biodiversitate. Acestea sunt concepute pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi pierderea biodiversității, schimbările climatice, degradarea terenurilor, securitatea alimentară, riscurile de dezastre, dezvoltarea urbană, securitatea apei, precum și dezvoltarea socială și economică, sănătatea umană și o gamă largă de servicii ecosistemice, aplicând în același timp garanții sociale și de mediu, bazându-se pe garanțiile relevante existente.

EN: Nature based solutions (NbS)

Construcție hidrotehnică amplasată pe canale sau cursuri de apă având rolul de reglare a debitelor vitezelor și nivelurilor; vezi și “baraj”.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera T:

Aparat folosit pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă.

Linia care unește între ele punctele de cotă minimă a unui curs permanent sau nepermanent de apă și care constituie direcția de curgere a apelor.

Lucrare din pământ realizată prin săpătură, transport și umplutură. Săpătura este cunoscută sub numele de debleu, iar umplutura sub numele de rambleu. Terasamentele se folosesc la execuția infrastructurilor construcțiilor, la diguri, canale, drumuri, căi ferate, la lucrări de nivelare și modelare a terenurilor agricole.

Curs de apă temporar pe pantele repezi și neregulate ale munților și dealurilor, cu debit variabil, care curge dezordonat în urma ploilor mari sau după topirea bruscă a zăpezilor

(despre ape curgătoare) Care are un curs vijelios, prezentând creșteri bruște de debit și o mare putere distructivă.

Val marin de origine seismică, care începe prin retragerea apelor de pe coastă către mare, se sparge pe plajă și apoi se retrage cu mare viteză în mare. Poate atinge zeci de metri înălțime și să provoace mari distrugeri.

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera V:

Loc situat pe cursul unui râu, unde malul este accesibil și apa puțin adâncă, permițând trecerea prin apă de pe un mal pe altul.

Vegetație specifică vecinătății râului - plante și comunități de plante hidrofile.

Construcție (pod), uneori cu caracteristici de lucrare de artă, în general de lungime mare, care permite traversarea unei văi adânci de către un drum sau o cale ferată.

Totalitatea plantelor, animalelor și microorganismelor care trăiesc în apă.

- Creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu (care poate duce la revărsarea acestuia);

- Amalgamul de mâl, bolovani, pietriș, crengi etc. aduse de apele curgătoare când se revarsă.

Condițiile atmosferei pe o perioadă scurtă de timp, de exemplu, o zi sau o săptămână (spre deosebire de climă, care definește condițiile atmosferice specifice unei zone, pe perioade mai lungi).

Definiții din câmpul lexical al apei – Litera Z:

  • Pojghiță de gheață.
  • Crustă de gheață, lichid parțial înghețat.

Perimetru în proximitatea unui corp de apă, stabilit prin legislație, în care nu sunt acceptate decât lucrări cu regim special.

Zona de protecție pentru o acumulare este o bandă de teren cu lățime variabilă, cuprinsă între două cote de teren/curbe de nivel.

  • la cursurile de apă zona de protecţie se măsoară de la limita albiei minore.
  • pentru lacurile naturale zona de protecţie se măsoară de la nivelul mediu.
  • pentru lacurile artificiale, reperul este nivelul normal de retenţie.

Zona de protecție depinde de dimensiunea corpului de apă.

A nu se confunda cu “zona protejată” (vezi “aria naturală protejată”)

Zona (din proximitatea corpurilor de apă) ce prezintă risc potențial de inundație.

Teritorii și întinderi de apă care includ diferite tipuri de ecosisteme și dețin o bogată diversitate biologică și având un rol important pentru păsările acvatice.

Suprafață (aflată în echilibru ecologic) acoperită, permanent sau temporar, de ape (dulci sau sărate) puțin adânci. Pot fi artificiale sau naturale. Acestea pot fi delte, mlaștini, turbării, cascade, estuare, plaje, lagune, zone de coastă. Zonele umede au capacitatea de a oferi condiții pentru o biodiversitate bogată.